-
Distanţa dintre două puncte în plan
Distanţa dintre două puncte în plan se măsoară cu ajutorul riglei, dar se poate determina şi în funcţie de coordonatele celor două puncte. În această lecţie vom învăţa să calculăm distanţa dintre două puncte şi să determinăm coordonatele mijlocului unui segment. Prin sistem de axe ortogonale înţelegem un sistem format din două axe perpendiculare, având aceeaşi origine – punctul O şi aceeaşi unitate de măsură. Un astfel de sistem se mai numeşte şi reper cartezian şi este folosit pentru a determina poziţia unui punct în plan, atunci când se cunosc coordonatele sale. Axa Ox se numeşte axa absciselor, iar axa Oy se numeşte axa ordonatelor. Dacă A(xA,yA) şi B(xB,yB) sunt…
-
Programa EN 2021
A apărut programa pentru Evaluare Nationala la matematică 2021. S-au scos aceste lecții: – Teoreme referitoare la arce și coarde in cerc – Pozitiile unei drepte fata de un cerc – Pozitii relative a doua cercuri – Ecuația de gradul al doilea – Rapoarte algebrice – Corpuri rotunde (cilindru, con, trunchi de con, sfera) – Trunchiul de piramida – Piramida / prisma cu baza hexagon regulat. Anexa OME poate fi accesată aici:
-
Titlul unui aliaj, scara hărții, concentrația soluției
În această lecție vom prezenta câteva rapoarte des întâlnite în practică: titlul unui aliaj, concentrația soluției, scara hărții. Titlul unui aliaj Titlul unui aliaj este raportul dintre masa metalului prețios și masa aliajului. Concentrația unei soluții Concentrația unei soluții este raportul dintre masa substanței care se dizolvă și masa soluției. Se poate exprima ca fracție zecimală sau sub formă de procent. Scara unei hărți (sau a unui desen) Scara hărții este raportul dintre distanța pe hartă dintre două puncte și distanța reală de pe teren, dintre două localități. Probleme rezolvate cu Titlul unui aliaj, Concentrația soluției, Scara hărții Problema 1 Un aliaj conține 780 g aur și 1220 g cupru.…
-
Progresii aritmetice
În această lecție discutăm despre progresii aritmetice și o să vedem care sunt proprietățile acestora și cele mai importante formule. În cele două clipuri prezentate mai jos vei găsi noţiunile teoretice şi exerciţii rezolvate. O progresie aritmetică este un șir în care fiecare termen, începând cu al doilea, se obține din termenul precedent, la care se adună același număr, numit rație. Exemplu: Aceasta este o progresie aritmetică cu rația egală cu 3 (r = 3). Dacă rația este pozitivă (r > 0) atunci progresia aritmetică este un șir crescător, iar dacă rația este negativă (r < 0), atunci progresia aritmetică este un șir descrescător. Progresii aritmetice- formule utile Formula termenului…
-
Pătrate perfecte și cuburi perfecte
Salutări, dragi copii! În această lecție vom discuta despre pătrate perfecte și cuburi perfecte. Pătrate perfecte Atunci când ridicăm un număr la puterea a doua, mai putem spune că ridicăm la pătrat. De exemplu, 32 se citește 3 la puterea a doua sau 3 la pătrat și este egal cu 9. Vom spune că 9 este pătratul lui 3 și acesta este un exemplu de pătrat perfect. Alte exemple de pătrate perfecte: Fiecare număr scris mai sus este pătratul unui alt număr natural. Din acest motiv, ele se numesc pătrate perfecte. Iată: Pentru a arăta că un număr este pătrat perfect, vom scrie numărul respectiv ca o putere cu exponentul…
-
Compararea puterilor
Vom discuta în această lecție despre compararea puterilor. Hadeți să vedem cum comparăm două puteri. Compararea puterilor cu aceeași bază sau același exponent Dintre două puteri cu aceeași bază, este mai mare cea cu exponentul mai mare. Exemplu: Dintre două puteri cu același exponent, este mai mare cea cu baza mai mare. Exemplu: Compararea puterilor cu baze diferite și exponenți diferiți Pentru a compara două puteri cu baze diferite sau cu exponenți diferiți, aducem puterile la aceeași bază sau la același exponent. Exemplu. Comparați următoarele puteri: Urmărește lecția video de mai jos, ca să înțelegi mai bine cum se compară puterile cu baze diferite sau cu exponenți diferiți. La final…
-
Vectori în plan
În această lecție vom discuta despre vectori și despre operatii cu vectori: adunarea vectorilor, scăderea vectorilor și înmulțirea unui vector cu un scalar. Mărimile fizice cu ajutorul cărora studiem fenomene fizice se împart în două categorii: mărimi scalare și mărimi vectoriale. Exemple de mărimi scalare ar fi timpul, masa sau temperatura, adică acele mărimi care se caracterizează prin magnitudine (valoare, număr). Dacă o mărime fizică mai are, pe langă magnitudine și direcție și sens, atunci acea mărime este vectorială (exemplu: viteza). În lecția video de mai jos sunt prezentate aspecte teoretice referitoare la vectori, vectori coliniari, vectori egali, vectori ortogonali. Sunt prezentate operațiile cu vectori, iar la final sunt probleme…

















