-
Adunarea și scaderea fractiilor zecimale
În această lecție vom învăța Adunarea si scaderea fractiilor zecimale. Cum adunăm două fracții zecimale? E simplu 🙂 Scriem cele două fracții una sub alta, astfel încât partea întreagă să fie sub partea întreagă, virgula sub virgulă, zecimile sub zecimi, sutimile sub sutimi, etc., apoi efectuăm adunarea ca și la numere naturale, iar la rezultat coborâm virgula sub virgulele termenilor. Adică așa: În mod analog vom efectua și operația de scădere a fracțiilor zecimale. Dacă descăzutul (numărul din care scădem) are mai puține zecimale decât scăzătorul, atunci adăugăm la final zerouri, până avem același număr de zecimale. Avem voie să facem acest lucru pentru că zerourile finale nu modifică valoarea…
S-ar putea să-ți placă și
Suma lui Gauss
Compararea puterilor
Transformarea fracțiilor zecimale în fracții ordinare
-
Inecuatii de gradul I
inecuatii clasa a 8 a, rezolvarea inecuatiilor de gradul intai si a inecuatiilor cu modul
S-ar putea să-ți placă și
Operatii cu rapoarte algebrice
Rationalizarea numitorului
Operatii cu numere reprezentate prin litere
-
Marimi invers proportionale
Bun venit! În această lecţie discutăm despre mărimi invers proporţionale. Două mărimi sunt invers proporționale dacă depind una de cealaltă, astfel încât dacă una crește de un număr de ori, cealaltă scade de același număr de ori. De exemplu, dacă un muncitor termină o lucrare în 4 zile, atunci doi muncitori vor termina lucrarea în două zile. Observăm că dacă numărul de muncitori se dublează, numărul de zile necesar finalizării lucrării se micșorează de două ori. Aceste două mărimi: nr. de muncitori și nr. de zile sunt mărimi invers proporționale. Un alt exemplu de mărimi invers proporționale: viteza și timpul necesar parcurgerii unei distanțe. Dacă viteza crește, timpul scade. Numerele…
S-ar putea să-ți placă și
Înmulțirea și împărțirea numerelor întregi
Adunarea și scăderea numerelor raționale
Probabilitati
-
Model de teză pentru clasa a VIII-a, semestrul I
Lucrare scrisă la matematică pe semestrul IAn școlar 2021-2022 Subiectul I (30 puncte). Pe foaia de teză se trec numai rezultatele. (5p) Rezultatul calculului 32-2∙5 este …. (5p) Cel mai mare număr întreg din intervalul [2,5) este …. (5p) Dacă suma muchiilor unui tetraedru regulat este 42 cm, atunci lungimea unei muchii este egală cu …. (5p) Scrisă sub formă de interval, mulțimea A={x ∈ R | -1 < x ≤ 5} este …. (5p) Valoarea numărului (3 – x)2019 pentru x = 4 este egală cu …. (5p) Descompunând în factori expresia x2 – 25, se obține …. Subiectul II (30 puncte). Pe foaia de teză se trec rezolvările…
-
Trapezul
În această lecție vom discuta despre trapez, trapezul isoscel și proprietățile trapezului isoscel. Trapezul este patrulaterul convex care are două laturi paralele și două neparalele. Laturile paralele se numesc baze. În figura de mai jos, AB este baza mare, iar CD este baza mică. Proprietate. În orice trapez, unghiurile alăturate laturilor neparalele sunt suplementare: ∡A + ∡D = 180o; ∡B + ∡C = 180o. Clasificarea trapezelor: trapez oarecare– are laturile de lungimi diferite; trapez dreptunghic– are una din laturile neparalele perpendiculară pe baze; trapez isoscel– are laturile neparalele congruente. Trapezul ABCD este isoscel, iar trapezul MNPQ este dreptunghic. Definiție. Trapezul cu laturile neparalele congruente se numește trapez isoscel. Proprietățile trapezului…
S-ar putea să-ți placă și
Cercul
Calculul elementelor în poligoane regulate: latura, apotema, arie
Teorema lui Thales
-
Unghiul a doua drepte in spatiu
Cum determinăm unghiul a două drepte necoplanare? Există două metode prin care putem afla unghiul a doua drepte in spatiu. Metoda 1. Printr-un punct oarecare al spațiului ducem paralele la cele două drepte, iar unghiul astfel format va fi egal cu unghiul celor două drepte necoplanare. Vom lua în considerare unghiul ascuțit, nu cel obtuz. Metoda 2. Alegem un punct pe una din cele două drepte și prin acest punct ducem o paralelă la cealaltă dreaptă. Unghiul astfel format va fi egal cu unghiul celor două drepte necoplanare. Unghiul a două drepte paralele are măsura egală cu 0o. Unghiul a două drepte perpendiculare are măsura egală cu 90o. Urmăriți lecția…
-
Limite de functii cu radicali
Bun venit! În această lecţie studiem limite de funcţii cu radicali. Pentru a calcula limita unei funcții ce conține radical, în cazul de nedeterminare infinit pe infinit, vom proceda astfel: dăm factor comun pe x la puterea cea mai mare, atât la numărător cât și la numitor aplicăm proprietatea radicalilor: radicalul unui produs este egal cu produsul radicalilor dacă sub radical avem x2, acesta iese de sub radical în modul dacă x tinde la + ∞, atunci |x|=x, iar dacă x tinde la – ∞ , atunci |x|=-x în urma simplificărilor, se elimină nedeterminarea și limita se obține imediat. În lecția VIDEO de mai jos am prezentat calculul limitelor de…
S-ar putea să-ți placă și
Derivarea funcţiilor. Calculul derivatelor
